Piatra, locuinta, fascism, birouri

Vesti bune pentru finalul anului 2010: in primul rand au aparut concursurile de arhitectura serioase si in Romania, pentru obiective importante, publice si in al doilea rand, aceste concursuri arata fara indoiala faptul ca exista potential de arhitectura de foarte buna calitate in Romania. Cand spun acest lucru ma bazez pe recent incheiatul concurs de solutii pentru extinderea BCU Cluj. Jurizarea a avut loc intre 10 si 12 decembrie, iar expozitia este inca vizitabila in holul BCU Cluj la etajele 1 si 2. Mergeti, caci nici nu stiti ce pierdeti! Daca nu puteti, cu mare drag va recomand sa va uitati pe http://www.arhiforum.ro/node/27.

Titlul provine din cele 4 mari tipologii sub care se incadreaza cam 95% din proiecte.

Tipul piatra: constructie individuala, obiect solitar cu tendinte iconice, decupat in diverse feluri, acoperit de o textura unica, mai mult sau mai putin inovatoare. Impresia este a unui corp mai degraba opac si compact care sa se desprinda de integrarea seaca in context si sa se afirme in mod individual. Exponenti de marca: Lucian Parvulescu (premiul 2) – 187, Republic of Architects – 102, Radu Moraru-Ciurea – 111.

Tipul locuinta: constructie care ar putea fi lejer modificata pentru a deveni bloc de locuinte (de extrem de buna calitate arhtiecturala, sa fim bine intelesi). Nu voi intra mai mult in descriere, pentru ca tipul este evident in cele mai multe cazuri. Exponenti de marca: A Stil – 142, Primavera Design – 143.

Fascism: poate ca totusi titulatura e cam dura, dar si tipologia aceasta este extrem de dura si rigida, amintind pe undeva de rigoarea Casei del Fascio a lui Giuseppe Terragni (Como, 1936) sau de cimitirul lui Aldo Rossi din Modena (inceput in 1978, neterminat). Formal vorbind, are un raport aproape egal plin gol, goluri nediferentiate pe niveluri, o imagine nediferentiata functie de laturi. Reprezentanti de marca: Exhibit Arhitectura (premiul 2) – 174, Planwerk – 178

Birouri: constructie comerciala, flexibila, putand avea orice functie (daca nu ne uitam la grosimile de planseu si organizari interioare), in general discrete fata de cladirea principala a BCU, acceptand rolul de extindere si nu de prima dona. E o cladire pe langa care poti trece fara sa te agreseze, care se expune cinstit si onest spatiului public dar fara sa aduca nimic nou. Reprezentanti de marca: Cocheci Birou de arhitectura – 198, Dico si Tiganas – 139.

Nici una dintre variante nu poate fi considerata superioara celeilalte, chiar e interesant ca sunt pozitii atat de clare si personale fata de ce ar fi fost potrivit acolo. Trebuie in primul rand sa fiu de acord cu juriul cand a hotarat sa nu existe un premiu I. Nici una din variante pare ca nu se potriveste perfect, dar partea buna este ca daca se combina anumite elemente cel putin de la proiectele castigatoare poate iesi o cladire excelenta si bine expusa publicului.

Inainte de a vorbi macar un pic despre premii, mi se pare extrem de interesant sa vorbim despre proiectele care ies din tipologii sau le combina, traind pe limita dintre ele. Doua dintre mentiuni fac acest lucru si este de laudat.

In primul rand ADN birou de arhitectura – 166, reuseste ceva intre birouri, fascist si piatra intr-o cladire ce mie mi se pare ca aduce a Mies van der Rohe. Iese din context si se afirma prin simplitate dar si printr-un contrast sanatos cu ce este in jur, dar isi reclama si o inscriere in volumetriile existente creand astfel o relationare formala. Prezentarea excelenta a proiectului in concurs subliniaza aceasta seriozitate a tratarii temei, care de ce sa nu recunoastem cerea seriozitate. Probabil deficiente functionale sau alte probleme legate de rezolvarea cerintelor temei nu l-au facut castigator detasat, dar ideile propuse merita luate in seama pentru rezolvarea obiectului final.

In al doilea rand, Abrupt Arhitectura – 138 reuseste sa iasa din toate tipologiile si sa propuna un obiect extrem de interesant formal, chiar daca imi pot lua injuraturi in special legat de o anumita naivitate a analogiei. Formal totusi, e o propunere interesanta, plastica, care reuseste in aceeasi maniera sa se afirme individual dar fara a soca. Ar mai fi criticabila prin orientalismul planurilor, a trimiterilor formale, dar pana la urma nu trebuie sa fim toti albi, blonzi si cu ochi albastri, iar stilul unic de arhitectura saraceste posibilitatile.

Una din propunerile foarte interesante si demne de remarcat este cea a lui Vlad Rusu (premiul 3) – 197. Bucurator este faptul ca se contureaza inca un birou de arhitectura extrem de bun la Cluj, competitiv la scara mare. Propunerea este o piatra curata formal, cel putin inspre strada, pe adancime transformandu-se mai degraba in birouri. Consider totusi ca nu prin acest lucru a castigat, fiind propuneri de acest tip poate mai reusite. Demn de remarcat este sensibilitatea si calitatea spatiului urban pe care Vlad Rusu il creaza. E o munca foarte serioasa si de detaliu in aceste spatii, bine prezentate si in plansele de concurs, spatii uitate sau prea putin tratate de ceilalti participanti. Adevarate locuri de intalnire , spatii publice veritabile care contribuie mult la calitatea strazii Clinicilor.

Primul premiu 2, Exhibit Arhtiectura – 174, se incadreaza in tipologia fascista, fiind de departe cel mai bun reprezentant al acestei tipologii. Exista o anume grija pentru un spatiu exterior, imaginea e curata, interioarele au o atmosfera placuta. Se pare ca juriul a cautat o imagine anume si se astepta la o anumita imagine, explicandu-se astfel alegerea premiilor dintre cele doua tipologii – fascism si piatra. Dar daca propunerea celor de la Exhibit era indubitabil cea mai buna dintre toate ale tipologiei, curata, bine proportionata, dar si extrem de rigida pana la nivel dictatorial, al doilea premiul 2, Lucian Parvulescu – 182, nu e nici pe departe cel mai bun reprezentant al tipologiei piatra. E o propunere onesta, dar naivitatea rotirii volumului vitrat, sugerand o carte pusa dubios in raft, e de o naivitate mai mare decat a celor de la Abrupt Arhitectura – 138, fara a avea nici rezultatul excelent formal a celor din urma. Consider ca premiul a fost acordat onest pentru rezolvarile bune sau excelente functional in corelare cu volumul, demonstrandu-mi din nou ca daca se iau toate elementele bune de la toate proiectele premiate se poate concepe o cladire extrem de reusita.

In concluzie, chiar si numai la o scurta trecere in revista a proiectelor, ne dam seama ca exista potential pentru o arhitectura de foarte buna calitate in Romania. Primii pasi au fost facuti prin instaurarea concursurilor pentru obiectivele publice importante. Sper ca in timp rezultatele construite sa ateste acest entuziasm pentru arhitectura buna. Un singur lucru e de reprosat la final, lucru valabil pentru majoritatea proiectelor – calitatea inca slaba si repetitiva a prezentarilor, dar cu cat vor fi mai multe concursuri de acest gen si acest lucru se va remedia si vom putea sta cu fruntea sus in lumea mare a arhitecturii.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s