Strategia de dezvoltare a orasului Falticeni 2014 – 2020

A fost lansat pe site-ul http://www.falticeni.ro, strategia de dezvoltare a municipiului Falticeni pentru perioada 2014 – 2020. Trecand peste caracterul vag pe care aceste strategii le prezinta de obicei, pun si pe blog raspunsul care l-am trimis pe adresa falticeni@falticeni.ro. Invit pe toti falticenenii sa scrie parerile despre aceasta strategie administratiei, chiar daca, din nou, aceasta strategie pare foarte vaga.

“Buna ziua,

Apreciez faptul ca municipiul incearca sa isi creeze o strategie unitara care ar putea fi urmata chiar si in cazul schimbarilor de administratie.

Observatiile mele ar fi:

1. Orice strategie de dezvoltare urbana recenta porneste de la stabilirea unei identitati a orasului sau a proiectului de dezvoltare in sine. Astfel, strategia orasului Amsterdam, de exemplu, denumita “I (Am)sterdam” si-a propus o apropiere a locuitorilor de problemele orasului, iar proiectele au fost dezvoltate in consecinta. Chiar si in Romania, municipiul Cluj Napoca incearca sa aleaga intre oras universitar, oras IT si oras medical in strategia de dezvoltare, in momentul de fata mergandu-se pe latura universitara. Falticeniul ar trebui sa isi asume identitatea de “oras cultural” de importanta regionala si sa subsumeze intreaga strategie acestei identitati. Acest lucru nu inseamna abandonarea unor actiuni edilitare (canalizare, apa, regularizari). Ar trebui in schimb evidentiata identitatea orasului prin interventiile si proiectele derulate si prioritare.

2. Proiectul 20 si Proiectul 2 pot face parte din acelasi proiect. A se tine cont insa ca proiectul Pietei Nada Florilor este unul dintre proiectele cele mai interesante de spatii publice din perioada comunista. Desi este o piata monumentala, are un caracter relativ intim, este bine racordata la teren. Deficientele acesteia vin din:
– bordarea pe doua laturi de parcari , ceea ce duce la o ruptura fata de strada, izoland-o relativ fata de vecinatati
– degradarea pavajului, la care solutia nu ar fi inlocuirea acestuia ci o reconditionare si o completare cu acelasi material (mozaic cu marmura, un lux pentru perioada ante 89, ceea ce demonstreaza si importanta orasului si calitatea proiectului de amenajare)
– faptul ca magazinul aflat la parterul complexului comercial nu se deschide catre piata, asa cum ar fi normal, ci catre o laterala. Astfel complexul nu comunica deloc cu piata, asa cum a fost destinatia initiala a acesteia.
– catedrala se deschide catre o laterala a acesteia, inspre zona in trepte, ceea ce va face o racordare mai dificila, adaugandu-se la acest lucru si faptul ca materialele folosite pentru piata din fata catedralei nu vor fi probabil aceleasi ca in cazul dalajului pietei.

Aceste doua proiecte pot fi comasate si sa faca parte dintr-un concurs de amenajare a spatiului public care sa fie sprijinit de Ordinul Arhitectilor, filiala Nord-Est, Uniunea Arhitectilor si Registrul Urbanistilor. De asemenea ar putea face fi subiectul concursului Europan 2013 sau 2014. Finantarea pentru realizare poate fi partial prin fonduri europene sau fonduri ale comunitatii nordice.

3. Proiectul 11 se refera la crearea de locuinte sociale pentru comunitatea roma. Teoriile locuirii sociale afirma in unanimitate ca “saracia nu trebuie concentrata”. Astfel, construirea de locuinte pentru aceasta comunitate nu duce decat la ghetto-izare si segregare. Segregarea spatiala este o cauza a segregarii sociale. Desi proiectul de integrare a romilor este necesar, cea mai buna integrare a claselor defavorizate se face prin raspandirea acestora in cadrul orasului, prin permanenta vecinatate a celorlalti locuitori ai orasului.

4.Referitor la modernizarea parcului “Nada FLorilor” consider ca este o investitie necesara. Totusi, concentrarea mai multor ivnestitii cu caracter privat prin utilizare in aceasta zona (in care accesul este pe baza unui bilet sau abonament) nu duce decat la o privatizare a intregii zone. Este posibil ca locuitorii orasului sa nu vina in aceasta zona tocmai pentru ca nu au bani, chiar daca mare parte a parcului va fi liber. De asemeena consider ca aceasta zona are nevoie de un concurs de urbanism pentru un masterplan care sa asigure o dezvoltare durabila a zonei si sa pastreze caracterul public.

5. Proiectul 16, de modernizare a Casei de Cultura (Centrul Cultural “Grigore Vasiliu Birlic”) este nefezabil. Sala de spectacole a Casei de Cultura nu este proprie unor spectacole de mai mare anvergura. Va reamintesc ca sala nu poseda un turn al scenei, nici buzunare laterale scenei. Sala nu poseda o buna comunicare cu culisele sau zonele de depozitare. Orice extindere si modificare a structurii interioare este foarte costisitoare, intrucat structura acesteia nu o va suporta.
Va reaminetesc ca in anul 2010 am donat Primariei Falticeni proiectul unui complex multifunctional inteegrat pentru Piata Mihail Sadoveanu. Desi proiectul in sine este mai putin important si cu relativ putine sanse de punere integrala in opera, poate fi folosit ca punct de start in calcularea si stabilirea functiunilor si suprafetelor necesare unui centru cultural de importanta regionala.

Cu stima,

Dragos Dascalu
arhitect
cadru didactic asociat, Facultatea de Arhitectura si Urbanism Cluj Napoca”

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s